CERBUL CARPATIN

Cervus elaphus

  • Este dupa elan cel mai mare reprezentant al copitelor salbatice din fauna tarii noastre. Masculul denumit cerb sau taur, femela  ciuta de cerb sau cerboaica, puiul  pana la varsta de 10 luni, se numeste vitel de cerb.
  • Taurul adult are lungimea capului plus a trunchiului pana la 240-250 cm, coada de 12-16 cm, inaltimea la greaban de 152-155cm.
  • Greutatea corporala variaza in functie de sex, varsta, anotimp si diferite faze biologice din ciclul annual al vietii. Astfel, greutatea medie a taurilor de recolta este de 210 kg, eviscerati, ceea ce inseamna 240-150 kg viu; s-au gasit si cerbi de 250 kg eviscerati, deci 310 kg viu.
  • Ciutele au greutatea de 80-130 kg , iar vitelul la fatat , 7-12 kg. Cam de inceputul lunii august si pana la inceperea perioadei boncanitului (1-10 septembrie) , cerbii se gasesc in etapa de ingrasare , cand ei aduna rezerve de carne si grasime, greutatea cea mai mare fiind atinasa la inceputul boncanitului.
  • Boncanitul dureaza aproape o luna in functie de altitudine si mersul vremii, dar face eforrturi prin alergat si lupte cu concurentii. Pierderea in greutate a unui individ in aceasta perioada poate ajunge la 25-30 kg. Dupa terminarea boncanitului cerbul mascul isi sporeste treptat greutatea iar daca toamna este lunga si hrana abundenta, inra in iarna destul de bine refacut. Ciuta nu pierde din greutate in perioada boncanitului, deoarece ea nu-si intrerupe alimentea.
  • Culoarea parului  – petele deschise de pe corpul vitelului, in primele luni constituie un mijloc de aparare contra dusmanilor. Aceste pete deschise dispar la sfarsitul lunii august, adica la varsta de circa 3 luni. La adulti naparlirea are loc de doua ori pe an: primavara si toamna. In general culoarea cerbului este roscata pe spate iar pe abdomen galben-aurie.
  • Cerbul poarta coarne care alcatuiesc “ trofeul”. Acestea sunt lepadate, ca la toate cervidele in fiecare an. Trofeul este alcatuit din craniu, doi cilindri frontali care leaga craniul de prajini. Ramificatiile prajinilor poarta denumiri specifice (raza ochiului, raza de gheturi, raza mijlocie) , cele din varf alcatuind coroana, care poate avea diferite forme. Trofeul cerbului carpatin se caracterizeaz prin perlaj (adica totalitatea proieminentelor) abundent, culoarea in general inchisa si greutate mare, care in cazuri exceptionale depaseste 14 kg.
  • In timpul cresterii coarnele sunt invelite in piele ce se exfoliaza prin luna iulie-august. Inaintind in varsta, coarnel se dezvolta continu, dar numarul de ramuri nu este un criteriu de determinare a varstei. Longevitatea cerbilor in libertate este 17-18 ani, insa coarnele cele mai puternice le are 12-14 ani.
  • Urmele cerbului sunt caracteristice, fiind mai mari la taur si mai mici la ciuta.
  • Raspandirea cerbului in tara noastra este legata, in general, de padurile de foioase de la coline si, in special, cele de amestec sau de rasinoase de  la munte. Raspandirea cerbilor este strict legata de hrana preferata, care consta din diferite parti ale plantelor lemnoase si ierbacee. Deosebit de cautate sunt: ghinda, jirul, merele si perele padurete,ciupercile. In timpul ierni cerbi se aduna in carduri, iar mai departe duc o viata individuala.
  • Perioada imperecherii are loc la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie si se caracterizeaza prin boncanit sau muget, cand au loc lupte intre masculi. Perioada de gestatie dureaza 34 de saptamani, femela nascand de obicei un singur pui, in luna aprilie-mai. Sporul anual la cerbi este de 10-20% din efectivul total, fiind mai mare sau mai mic in functie de asprimea iernii, de hrana si de numarul de lupi din teren.
  • Avandu-se in vedere importanta mare a speciei, este necesar sa se acorde atentie mare unei bune gospodariri a efectivelor, ce urmareste ridicarea continua a calitatii trofeelor. Aceasta se realizeaza prin efective optime corespunzatoare bonitati, recoltari cu caracter selectiv si asigurarea hranei suplimentare in timpul iernii.